În ultimele zile, opinia publică a fost puternic zguduită de pronunțarea Deciziei obligatorii nr. 25/2025 a ÎCCJ, referitoare la conducerea sub influența substanțelor psihoactive, prin care s-a stabilit că, pentru atragerea răspunderii penale în cazul infracțiunii de conducere sub influența substanțelor psihoactive, ,,este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei.”
Deși apreciată de specialiști, decizia ÎCCJ a generat ample dezbateri în rândul opiniei publice, mulți interpretând-o ca pe o măsură care generează o exonerare de răspundere penală a persoanelor care consumă substanțe psihoactive și apoi se urcă la volan. În realitate, instanța supremă a clarificat interpretarea sintagmei ,,sub influența substanțelor psihoactive” și, prin urmare, condițiile pentru reținerea infracțiunii.
Reacția legislativă – O nouă abordare?
Ca răspuns la această decizie, Ministrul Justiției a propus rapid o inițiativă legislativă, promovând o politică de „toleranță zero” față de consumul de droguri la volan. Modificările propuse vizează:
●Schimbarea titlului articolului 336 în „Conducerea unui vehicul având în sânge alcool sau alte substanțe”
●Reformularea alineatului (2) pentru a sancționa explicit „conducerea unui vehicul de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanțe cu efecte psihoactive”
Convergența aparentă și provocările practice
În esență, atât decizia ÎCCJ, cât și modificarea legislativă propusă converg spre aceeași direcție: necesitatea identificării substanțelor în sânge.
Totuși, provocările practice rămân, în special în privința interpretării rezultatelor analizelor:
●Care este statutul metaboliților activi și inactivi identificați în sânge?
●Este suficientă prezența unor metaboliți inactivi pentru atragerea răspunderii penale?
Dileme juridice și implicații practice
Inițiativa legislativă ridică câteva întrebări importante:
Incriminarea indirectă a consumului: Dacă simpla prezență a metaboliților inactivi în sânge ar atrage răspundere penală, s-ar putea ajunge indirect la incriminarea consumului de droguri, care în prezent nu constituie infracțiune în România.
Situații transfrontaliere: Apare paradoxul în care o persoană, care a consumat legal substanțe în țări unde acest lucru este permis- de exemplu, Olanda), ar putea fi trasă la răspundere penală în România, chiar dacă nu se află sub influența activă a substanțelor.
Concluzii
Deși aparent contradictorie, relația dintre decizia ÎCCJ și inițiativa legislativă relevă o convergență, cel puțin în ceea ce privește necesitatea identificării în sânge a substanțelor psihoactive. Rămâne de văzut cum va fi aplicată în practică noua legislație-în măsura promulgării legii- și cum vor fi interpretate aspectele tehnice legate de prezența metaboliților în probele biologice.
De ce să alegi avocatul George Moloman?
🔹 Experiență dovedită – Un avocat cu o practică solidă în domeniul penal și civil.
🔹 Strategii personalizate – Abordare adaptată fiecărui caz în parte.
🔹 Transparență și dedicare – Oferă clienților săi claritate juridică și soluții eficiente.
🔹 Reprezentare la toate nivelurile instanțelor – De la judecătorii și tribunale până la curțile de apel.
Contact și Programări
📍 Adresă: Splaiul Unirii, Nr. 16, Et. 9, Sector 4, București
📞 Telefon: 0722 636 692
🌐 Website: www.avocatmoloman.ro
Sursa imaginii: sursa proprie